Majoritatea activităților de cercetare aplicativă pot să creeze rezultate care au potențial de valorificare prin comercializare.
Acele rezultate trebuie identificate din timp (pe parcursul dezvoltării activităților de cercetare), deoarece în cazul când acestea ar putea fi valorificate prin comercializare ar trebui să fie protejate din punct de vedere al proprietății intelectuale. Protecția proprietății intelectuale reprezintă o acțiune necesară în scopul valorificării rezultatelor de cercetare.
În cazul valorificării prin comercializare, de regulă forma de protecție a PI este brevetul de invenție.
Trebuie însă ținut cont de faptul că brevetarea este un proces costisitor, deci nu se vor depune brevete pentru toate cercetările care generează PI, de exemplu, atunci când este potrivită o altă formă de protecție a PI, rezultatul acelei cercetări nu poate fi valorificat prin comercializare (prin licențiere sau crearea de start-up).
La universități, proprietatea intelectuală este generată cel mai frecvent ca rezultat al activităților de cercetare.
Cele mai frecvente tipuri de protecție a proprietății intelectuale care rezultă din activitățile de cercetare realizate la UPB sunt brevetele, drepturile de autor, drepturile la baze de date și cunoștințe confidențiale.
PI acoperă, de asemenea, desenele, mărcile comerciale, drepturile interpreților, indicațiile geografice și alte drepturi.
Mai multe forme de PI se pot aplica unei singure creații – de exemplu, software-ul poate fi uneori protejat atât prin brevete, cât și prin drepturi de autor.
Drepturi de autor: acoperă opere și programe literare, dramatice, muzicale, artistice. Este un drept automat care nu necesită o cerere și are o durată maximă de 70 de ani de la moartea autorului (în funcție de jurisprudență).
Cunoștințele confidențiale: acoperă informații confidențiale nepublicate, secrete comerciale, procese, metode și abilități. Nu necesită o aplicație, dar necesită o gestionare atentă și are o durată maximă nelimitată.
Drepturile bazei de date: acoperă bazele de date. Nu necesită o cerere și are o durată maximă de 15 ani.
Etapele analizei privind protecția în scopul valorificării PI și a identificării rutei potrivite de urmat:
Primul pas esențial în procesul de valorificare prin comercializare a unei idei, invenții, tehnologii este de a fi discutată și dezvăluită echipelor de specialitate din cadrul UPB ( SITT, Marketing și Comercializare).
De asemenea, la nivelul Facultăților reprezentanții echipei de inovare pot să identifice împreună cu directorii de proiecte acele rezultate care ar fi de interes pentru a fi valorificate prin comercializare și să îndrume potențialul inventator spre a urma traseul necesar protecției și valorificării acelor rezultate împreună cu reprezentanții SITT.
Nu este niciodată prea devreme pentru a discuta despre o idee inovativă la care se lucrează; este important să se discute aspectele de noutate științifică / tehnică înainte de a face publice informații despre rezultatele obținute. Acest lucru va permite ca să fie asigurată o protecție corespunzătoare a proprietății intelectuale, avantajoasă din perspectiva valorificării acesteia, în condiții de perfectă confidențialitate a informațiilor dezvăluite, în raport cu terțe părți interesate.
În acest scop se va completa un formular de dezvăluire a unei invenții/ idei cu potențial de a deveni o invenție.
Specialiștii din compartimentul de Marketing și Comercializare vor colabora strâns cu inventatorul pentru a determina care este cea mai bună soluție de a valorifica în piață produsul/procesul/metoda/tehnologia nouă. Adesea, aceasta va fi licențierea tehnologiei noi unui partener industrial. Licențierea se poate practica atât companiilor mici, în creștere, precum și întreprinderilor mari, consacrate.
Unii factori care sunt luați în considerare atunci când echipa UPB lucrează cu inventatorul pentru a decide cea mai bună abordare a comercializării tehnologiei includ:
Poziția IP – dacă este îngustă, licențierea poate fi mai bună.
Este probabil un nou IP? Dacă nu, licențierea poate fi mai bună.
Este nucleul tehnologiei pentru zona dvs. de cercetare sau cercetarea viitoare? Dacă da, un start-up e poate fi cea mai potrivită cale.
Există un potențial partener industrial cu abilitățile, facilitățile și expertiza pentru a vă duce tehnologia mai departe? Dacă da, licențierea ar putea fi abordarea corectă.
Decizia cu privire la formarea unui start-up sau licențierea tehnologiei către industrie este luată în comun între echipele SITT, Comercializare și de Marketing ale UPB împreună cu inventatorul. Această decizie se va lua în urma unui proces de colaborare.
Se iau în considerare mai mulți factori atunci când se decide dacă să licențiem o tehnologie unei companii existente sau să se înființeze o nouă companie de tip start-up, care să dezvolte și să comercializeze tehnologia. Nu există un moment prestabilit în timpul procesului de evaluare a tehnologiei în care trebuie luată decizia.
Criteriile descrise mai jos (și altele, eventual) sunt monitorizate continuu în timpul procesului de evaluare a posibilităților și poate dura ceva timp până la momentul deciziei de opțiune: licențiere vs. firmă de tip start-up.
Subiectul analizei | Condiția / factorul favorizant |
---|---|
Proprietatea intelectuală | Domeniul de protecție al PI relativ “îngust”; Dezvoltarea PI existentă puţin probabilă; DPI preexistente dominate de terți, corelat cu posibilitatea existenței unui număr limitat de beneficiari de licenţă; PI ca atare (+/- date asociate) suficientă pentru licență; Nu este necesară o asistență semnificativă după acordarea licenței. |
Inventatorul | Tehnologia nu se află între prioritățile cercetărilor actuale / viitoare ale inventatorului; Presiune pentru a genera un venit în avans sau pentru a obţine rapid venituri din cercetare; Inventatorul nu este motivat să ȋnfiinţeze un start-up. |
Oportunitatea comercială vs. investiția necesară | Dezvoltare / îmbunătățire tehnologică incrementală (progresivă, în etape succesive) pe o piață consacrată / matură; Domeniul este în prezent neatractiv pentru investitori; Piață mult prea redusă pentru a justifica chiar și o mică investiție; Un start-up ar necesita investiții majore, pe termen lung, cu risc ridicat. |
Resursele | Cele mai bune abilități de management, de dezvoltare și privind facilitățile existente sunt deținute de o terță parte; Progresul ar putea fi obţinut cu ajutorul consultanților și folosind un management intern, cu condiţia să se dorească o dezvoltare ulterioară și să existe o finanțare; Nu există un management adecvat pentru un start-up. |
Tehnologia | Piață unică, aplicație validată și / sau componentă a unui sistem mai mare; Nivelul de maturitate tehnologică ( TRL ) precum și informaţiile / datele aferente sunt suficiente pentru a atrage un titular / beneficiar de licență (sau pot fi generate rapid, la costuri modeste). |
Disponibilitatea licențelor | Titularii / beneficiarii de licență pot fi ușor identificați pe o piață bine conturată (nu prea mulți concurenți, iar piața nu este fragmentată); Este disponibil un titular / beneficiar de licență, pregătit să acționeze ȋn calitate de prim client. |
Controlul & Monitorizarea | UPB nu dorește să se implice ȋn procesul de control și monitorizare al dezvoltării unei tehnologii. |
Aspectele economice | Veniturile generate, pe termen lung pentru UPB, sunt estimate a fi mai mari din acordarea de licențe către terți, decât prin înființarea unui start-up. |
Obiectivul tranzacţiei | Nu este cazul unei afaceri de sine stătătoare. Este vorba de o tehnologie, nu de o companie. |
Inventatorul | Inventatorul dorește să rămână implicat și este interesat, putând aloca în acest scop timp și resurse; În mod alternativ, dacă se poate gestiona dezvoltarea fără sprijinul inventatorului, iar acesta are o viziune pe termen lung, fiind dispus să amâne primirea de recompense. |
Oportunitatea comercială vs. investiția necesară | O tehnologie disruptivă sau o nouă tehnologie pe o piață deschisă către noi „jucători”, respectiv o tehnologie capabilă să creeze o nouă piață; O piață „difuză”, cu mulți „jucători” – fără „jucători” dominanți, cărora să li se acorde licențe – mai bine să se lanseze un start-up, care să creeze un nou produs și să-i servească pe toți „jucătorii”, prin acorduri de distribuție; Domeniul de piață al tehnologiei dezvoltate este atractiv pentru investitori; Dimensiunea pieței poate justifica investiția viitoare necesară; Fondatorii și investitorii sunt dispuși să accepte cerințele majore de investiții, care comportă un risc ridicat. |
Resursele | Cele mai bune abilități de management, de dezvoltare și privind facilitățile existente nu sunt deținute de o terță parte; Suntem siguri că putem identifica sau am identificat deja o astfel de echipă managerială. |
Tehnologia | Tehnologii disruptive, „ tehnologii platformă ” inclusiv în domeniul PharmTech, sau sisteme integrate (mai degrabă decât componente), care distribuie / diminuează riscurile și crește oportunitățile de valorificare; prezintă șanse mai mari de a obține profit, raportat la o singură tehnologie; Nivelul de maturitate tehnologică (TRL) precum și informaţiile / datele aferente încă nu sunt suficiente pentru a atrage un titular / beneficiar de licenţă și nu pot fi generate rapid, cu costuri rezonabile; Este necesar un start-up pentru a dezvolta tehnologia până la un punct în care valorificarea să se facă cu maxim de eficiență. |
Disponibilitatea licențelor | Titularii / beneficiarii de licență nu pot fi ușor identificați. |
Controlul & Monitorizarea | UPB dorește să se implice activ în dezvoltarea tehnologiei, în mod indirect, prin licențierea tehnologiei către o companie de tip start-up și eventual chiar să investească în ea. |
Aspectele economice | Veniturile generate, pe termen lung pentru UPB, sunt estimate a fi mai mari dacă provin de la un start-up, decât dacă sunt obținute dintr-o licență acordată unei terțe părţi. |
Obiectivul tranzacţiei | Un plan de afaceri / studiu de caz poate fi realizat pentru crearea unei companii de tip start-up în jurul tehnologiei respective. |